PATRIMONIU BISTRIȚA-NĂSĂUD

1. BIBLIA, Samuil Micu Clain, 1795 (IOAN BOB)

Titlu, informaţie la titlu: 

Bibliia adecă Dumnezeiasca Scriptură a legii vechi și a ceii noao toate care s-au tălmăcit de pre limba Elinească pre înțălesul limbii Românești. Acum întâiu s-au tipărit româneaște supt stăpânirea Preaînălțatului Înpărat a Romanilor Franțesc al Doilea Craiului Apostolicesc Mare Prințip al Ardealului și cealea lalte cu Blagosloveniia Măriii sale Prealuminatului Preasfințitului Domnului Domn Ioann Bob Vlădicul Făgărașului.

În Blaj la Mitropolie

Note generale:

Cartea de cult este tipărită în limba română, cu alfabet chirilic, fiind editată de mitropolitul Ioan Bob şi tradusă de cărturarul Samuil Micu Clain.

2. BIBLIA, ȘERBAN CANTACUZINO, 1688

Titlu, informaţie la titlu: 

BIBLIIA ADECĂ DUMNEZEIASCA SCRIPTURĂ ale cei vechi şi ale cei noao leage toate care s-au tălmăcit dupre limba elinască spre înţeleagerea limbii rumâneşti, cu porunca prebunului creştin şi luminatului domn Ioan Şărban Cantacozino Basarabă Voievod şi cu îndemnarea dumnealui Costandin Brâncoveanul, marele logofăt nepot de sor al Măriei Sale, carele, după prestăvirea acestui mai suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezău, den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ungrovlahiei. Şi întru zilele Măriei Sale s-au săvârşit acest Dumnezăiesc lucru. Carele şi toată cheltuiala cea de săvârşit o au rădicat. Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureştilor în vremea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie mitropolitul ţării şi exarhu laturilor şi pentru cea de obşte priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la facerea lumii, 7197, iară de la spăsenia lumii, 1688, în luna lui noiembri în 10 zile.

Note generale:

Biblia de la Bucuresti (1688), cunoscuta si sub numele de Biblia lui Serban Cantacuzino, reprezinta prima traducere integrala a textului biblic in limba romana.

Patronul cultural (comanditarul) al Bibliei de la Bucureşti este domnitorul Şerban Cantacuzino, însă forma finală a fost  tipărită la începutul domniei lui Constantin Brâncoveanu.

Traducerea a început în jurul anului 1682 având ca surse de plecare: Septuaginta (Veneţia, 1687), Biblia sacra polyglotta (Londra, 1653-1657), Vechiul Testament (Nicolae Milescu-Dosoftei, 1662-1668), Noul Testament (Alba Iulia, Simion Ştefan, 1648), comparate cu traducerile în limba latină şi slavonă. La traducere au participat mai mulţi învăţaţi, printre care fraţii Radu şi Şerban Greceanu, Ghermano Nisis, iar lucrarea a văzut lumina tiparului sub îndrumarea tipografului şef Mitrofan.

Tehnica redacţională şi tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio”. Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru şi roşu.

3. CARTE ROMÂNEASCĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ (CAZANIA), VARLAAM, IAŞI, 1643

Titlu, informaţie la titlu:  CAZANIA

Carte romănească de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești. Și la Svănți Mari. Cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasilie Voivodul și Domnul Țărăi Moldovei. Di în multe scripturi tălmăcită. Di în limba sloveniască pre limba romeniască. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc.

În mănăstirea a Trei Steli, în Iași.

De la Hristos 1643

Note generale:

A fost reeditată în 1699 cu titlul Kiriakodromion, apoi în 1732, 1765, 1768, constituind pentru multă vreme  manualul de omiletică al clerului român ortodox.

Principala sursă utilizată de Varlaam pentru întocmirea Cazaniei sunt „Omiliile” Sfântului Calist.

Titlul cărții este încadrat într-o xilogravură, în care sunt reprezentați: sus, în centru, Iisus Hristos, în cele patru colțuri ale chenarului cei patru Evangheliști ; în dreapta textului Sf. Apostol Pavel  și Sf. Paraschiva ; în stânga textului Sf. Ap. Petru și Sf. Ioan cel Nou ; jos Sf. Trei Ierarhi.

Gravura este datată 1642 și semnată „Ilia”.

Pe verso la foaia de titlu apare stema Moldovei.

Tipărit cu cerneală neagră și roșie. Capitolele sunt numerotate cu cifre slove tipărite cu roșu, în cartuș, plasate în afara textului.

4. EVANGHELIE, ANTIM IVIREANU, 1697

Titlu, informaţie la titlu: 

Sfânta şi Dumnezeiasca EVANGHELIE cu voia prea luminatului şi înălţatului Domn şi oblăduitoriu a toată Ţara Rumănească Io Constandin Basarab Voevod. Și cu porunca purtătoriului Pravoslaviei prea sfințitului Kyr Țeodosie Mitopolitul a toatei țări Românești și Eharhu plaiurilor: Acum adoa oră tipărită și diortosită mai cu multă nevoință. În Sfânta mânăstire în Sneagov. La anul de la spesenia lumii 1697. De smeritul întru eromonahi Antim Ivireanul.

Note generale:

Antim Ivireanul (1650/c.1660-1716) a fost Mitropolit al Ungrovlahiei intre 1708-1716, carturar, tipograf, gravor si ctitor. Originar din Georgia a fost adus in Tara Romaneasca in jurul anului 1690 de catre Constantin Brancoveanu (1654-1714), Domnul Tarii Romanesti (1688-1714). A infiintat tipografii la Snagov (1694) si Rimnic (1705); ctitor al ansamblului monastic Antim din Bucuresti la 1715. A tradus in special in greceste, numeroase scrieri de cult si didactico-morale. Talentat miniaturist si sculptor, a ilustrat Evangheliile de la 1693 si 1697, a decorat usa de intrare a Manastirii Antim din Bucuresti si a pictat portretul lui Constantin Brancoveanu.

Foaia de titlu:

Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie

Cu voia prea luminatului şi înălţatului Domn şi oblăduitoriu a toată Ţara Rumănească Io Constandin B:  Voievod.zz

Și cu porunca purtătoriului pravoslaviei prea sfinţitul Chir Teodosie Mitropolitul atoatei Țări Rumânești și exarhu plaiurilor:

Acum adoa oră Tipărită și diortisită mai cu multă nevoință.

În sfânta Mânăstire în Sneagov. În anul de la spesenia lumii. 1697.

De smeritul între ieromonahi Antim Ivireanul.

5. NOUL TESTAMENT, SIMION ȘTEFAN, 1648

Titlu, informaţie la titlu: 

Noul Testament sau Înpăcarea, sau Leagea Noao. A lui Iisus Hristos Domnului nostru. Izvodită cu mare socotință, den izvodă Grecescu și Slovenescu, pre limbă Rumânească, cu îndemnaria și porunca, denpreună cu toată cheltuiala, a măriei sale Gheorghie Racoci, Craiul Ardealului i procia.

Tipăritu-s-au întru a mării sale Tipografie, dentâiu noou, în Ardeal, în cetatea Belgradului.

Anii de la Întruparea Domnului și Mântuitoriului nostru Iisus Hristos 1648.

Luna lui Ghenuariu 20

Note generale: Traducerea mitropolitului Simion Ştefan al Ardealului, folosind surse greceşti, latineşti şi slavoneşti  Tipografia princiară din Alba-Iulia (tipografia principelui

Transilvaniei Gheorghe Rakoczi I din Alba Iulia).

Însemnări:

Cu caractere chirilice, în limba română :

Pe coperta 1, în interior, în partea de sus, cu cerneală neagră : „1861 – că so gonit cai la în dumineca mare luna iunie 18” ; însemnarea din partea centrală nu este inteligibilă ;

două calcule : 1829 – 1648 = 179 ; 1925 – 1648 = 277;

Pe coperta 2, în interior, central, cu cerneală neagră : „Acest Testament il las la Sălăgean Zaharie pentru 2 – dauo cară de otavă cîte 15 – cinsprăzece zloți caru pînă la 3 ? septămîni. În Măgheruș la anu 1814 luna ohtbreu Diacu Alexamdru”

6. MANUSCRIS, CEASLOV, CONSTANTIN POP, 1817

Note generale:

Există mai multe variante de Ceaslov, dintre care cea mai cuprinzătoare este Ceaslovul Mare (în grecește: ῾Ωρολόγιον τò μέγα, Horologion to mega; în slavonă: Великий Часословъ, Velikij Chasoslov). Conține părțile fixe ale Slujbelor zilnice, (Vecernia, Pavecernița (mare și mică), Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Obednița, rugăciunile de dinaintea meselor). Părțile citețului și cantorului sunt date complet iar cele ale preotului și diaconului sunt prescurtate. Ceaslovul Mare conține și o listă cu sfinți prăznuiți în timpul anului (cu troparul și condacul lor), aleși adecvat pentru duminici și sărbători mobile (din Triod și Penticostar), și canoane diferite și alte slujbe. Ceaslovul Mare este cea mai folosită carte în bisericile de stil grec.

Numeroase ediții ale Ceaslovului sunt, de obicei, mai scurte; cu porțiunile fixe ale slujbelor întregi dar cu celelalte texte mult mai pe scurt (dar care se găsesc pe larg în celelalte cărți de cult cărți de cult). În plus, adesea aceste cărți conțin rugăciunile de seară și de dimineață, rugăciunile pregătitoare pentru Sfânta Împărtășanie și rugăciuni după Împărtășanie.

Foaia de titlu:

„Începutul Ceaslovului cu ajutorul lui Dumnezeu Sfântul, începutulam a scrie în luna lui ienuarie în 4 zile la săborul acelor șaptezeci de apostoli: în anul dela Adam 7325: iară înanul de la HC 1817.

Scrisam eu Constantin Pop din Suseni”

În partea de jos a paginii a fost adăugat textul: „Proprietatea bis. ort. rom. din Susenii Bârgăului 25/V.1933 H. Cristea paroh” – cu caractere latine, cerneală albastră; este aplicată ștampila parohiei; apare și numele „Flămând” scris cu creion albastru, cu caractere latine  și chirilice.

7. MANUSCRIS, RISIPIREA IERUSALIMULUI, 1828

Titlu, informaţie la titlu:

Risipirea cea de pe urmă a Ierusalimului care s-a împlinit după cuvântul ce s-au zis că nu va remâne piatră pre piatră: scoasă din cartea lui Iosif Flavie, pe scurt şi în 9 cântări în stihuri alcătuită.

Foaia de titlu:

Risipirea cea de pe urmă a Ierusalimului care s-a împlinit după cuvântul ce s-au zis că nu va remâne piatră pre piatră : scoasă din cartea lui Iosif Flavie, pe scurt şi în 9 cântări în stihuri alcătuită / de Ioan Barac

Note generale:

Volumul este o traducere făcută de autor după o ediţie maghiară din Iosif Flaviu. Lucrarea este alcătuită în versuri fapt menţionat de Ioan Barac în prefaţă: ,,O am scris cu rândueala aceea cu care Iosif Flavie a scris. M-am ţinut de slobozenia aceea, de scrisorile lui cele mai pe larg scrise, unde s-a căzut le-am scurtat; şi cele scurte unde-a fost de lipsă, le-am mai luminat. O am împărţit în 9 cântări.ʼʼ

Note de exemplar:

„Sau însemnat în 12 martie 1828 prin mâna Theodor … Diacon…”

Icoane din județul Bistrița-Năsăud

propuse pentru clasare în inventarul patrimoniului cultural național mobil

1. Maica Domnului cu Pruncul „Platytera”

Descriere: Icoană „împărătească” pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios central: Maica Domnului cu Pruncul pe genunchi (Platytera); icoana este încadrată de doi baluştri sculptați cu motive florale pe care s-a aplicat foiţă de aur; fundal realizat cu motive vegetale în relief în grundul de preparaţie peste care s-a aplicat foiţă de aur; doi îngeri în stânga și dreapta tronului (simbolizează Stăpâna îngerilor); aureolă în relief; arcadă semicilindrică în partea superioară; cromatică: predomină roşu, albastru.

Maica poartă, peste veşmânt, vălul care îi acoperă capul şi umerii. Vălul lung, roşu,este brodat cu un preţios galon. Pe el apar cele trei stele, semn al pururea fecioriei Maicii Domnului, atât înainte, cât şi în timpul naşterii şi după aceea.

Icoana prezintă la partea inferioară o inscripţie cu caractere chirilice în limba română: „Aceast iconă au făcuto Toma Purcel cu fecio(rul) Toader”.

2. Iisus Hristos Arhiereu

Descriere: Icoană „împărătească” pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios central: IISUS HRISTOS ARHIEREU; icoana este încadrată de doi baluştri sculptați cu motive florale pe care s-a aplicat foiţă de aur; fundal realizat cu motive vegetale pictate și în relief în grundul de preparaţie peste care s-a aplicat foiţă de aur; aureola în relief, cruciformă, poartă inscripţia „Cel ce sunt” cu caractere greceşti; arcadă semicilindrică în partea superioară; tronul decorat cu modele arhitectonice stilizate; cromatică: predomină roşu, albastru;

Desen cu pronunțat caracter grafic; respectă rigorile erminiilor.

3. Maica Domnului cu Pruncul „Hodighitria”

Descriere: Icoană pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios : MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL (tip HODIGHITRIA), împreună cu cei 12 Apostoli; ramă aplicată și brâu îngust decorat cu motivul funiei răsucite;  icoana este încadrată de chenar în care sunt pictați Apostolii;  fundal cu motive decorative vegetale realizate în relief; doi îngeri în registrul superior așezați pe o aglomerare de nori țin coroana Maicii Domnului; cromatică: predomină roșu la veșminte, albastru și roșu la chenar, ocru pentru fundal; Maica Domnului este prezentată stând pe tron, ţinând Pruncul pe braţul stâng, iar cu mâna dreaptă ne „îndrumă” înspre acesta; maforion cu detalii decorative pictate cu alb;

Desen de factură populară, stângaci, cu pronunțat caracter grafic; respectă rigorile erminiilor.

4. Maica Domnului cu Pruncul „Hodighitria”

Descriere: Icoană pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios : MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL (tip HODIGHITRIA); icoana este încadrată de ramă realizată prin cioplire în panoul icoanei; fundal pictat cu albastru; aureolă cu foiță de aur aplicată; cromatică: predomină ocru, albastru, roșu;

Desen cu pronunțat caracter grafic; post-brâncovenesc; respectă rigorile erminiilor.

5.Sf. Arhanghel Mihail

Descriere: Icoană pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios : SF. ARHANGHEL MIHAIL; icoana este încadrată de ramă realizată prin cioplire în panoul icoanei; fundal pictat cu albastru; aureolă cu foiță de aur aplicată; cromatică: predomină ocru, albastru, roșu;

Desen cu pronunțat caracter grafic; post-brâncovenesc; respectă rigorile erminiilor.

6.Maica Domnului cu Pruncul „Hodighitria”

Descriere: Icoană „împărătească” pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios central: MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL (tip HODIGHITRIA); icoana este încadrată de doi baluştri sculptați cu motive vegetale la extremități și geometrice în rest,  pe care s-a aplicat foiţă de aur; în fundal un arc cu semiove, realizat în relief în grundul de preparaţie peste care s-a aplicat foiţă de aur; fronton triunghiular în partea superioară decorat cu motive vegetale realizate în relief și medalion cu Sf. Gheorghe bust; aureole în relief; cromatică: predomină galben, roşu, albastru.

Icoana prezintă la partea inferioară o inscripţie cu caractere chirilice în limba română; Maica poartă, peste veşmânt, maforionul care îi acoperă capul şi umerii. Pe el apar cele trei stele, semn al pururea fecioriei Maicii Domnului, atât înainte, cât şi în timpul naşterii şi după aceea. Maica Domnului este prezentată ţinând Pruncul pe braţul stâng, iar cu mâna dreaptă ne „îndrumă” înspre acesta;

Desen de factură populară, de bună calitate; pictură expresivă; redare sensibilă; posibil atelier maramureșan; respectă rigorile erminiilor.

7.Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

Descriere: Icoană pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios : SF. MARE MUCENIC DIMITRIE, IZVORÂTORUL DE MIR; icoana este încadrată de ramă aplicată; chenar pictat cu motive florale, delimitat de brâu îngust, scuptat (motivul funiei răsucite), aplicat; fundal cu  foiţă de aur aplicată, fără elemente decorative; aureolă cu foiță de aur și decor punctiform realizat prin incizare; cromatică: predomină ocru, albastru, roșu;

Desen cu pronunțat caracter grafic, de fatură populară; respectă rigorile erminiilor.

Text: „Această sfântă icoană au făcut Ion Pățu ca să fie lui și feciorilor lui pomenire în veci”  – în partea înferioară, pictat cu alb;

Semnată: TUDOR ZUGRAV –  colțul din dreapta jos, pictat cu alb.

8.Maica Domnului cu Pruncul „Hodighitria”

Descriere: Icoană pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios : MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL (tip HODIGHITRIA); ramă aplicată;  icoana este încadrată de chenar pictat cu motive vegetale, delimitat de un îngust brâu din lemn aplicat; patru mici rozete din lemn aplicate în colțurile din stânga și dreapta sus și jos; patru forme dreptunghiulare din lemn aplicate central în chenar (cea de jos lipsește);  fundal cu motive decorative vegetale realizate prin incizare, peste care s-a aplicat foiță de aur; doi îngeri în registrul superior așezați pe o aglomerare de nori; aureolă cu foiță de aur aplicată; cromatică: predomină roșu la veșminte, albastru la chenar; Maica Domnului este prezentată bust, ţinând Pruncul pe braţul stâng, iar cu mâna dreaptă ne „îndrumă” înspre acesta; maforion cu detalii decorative pictate cu galben; încercare de redare a volumelor; cute trasate cu roșu, blicuri cu alb; influență rusească; respectă rigorile erminiilor.

Face parte dintr-o serie de trei icoane, cu text care are continuitate; pe una apare anul 7154 (1646).

9.Maica Domnului cu Pruncul „Hodighitria”

Descriere: Icoană pe lemn de formă dreptunghiulară; motiv religios : MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL (tip HODIGHITRIA); ramă aplicată;  icoana este încadrată de chenar pictat cu motive vegetale, delimitat de un îngust brâu aplicat din lemn sculptat cu motivul funiei rasucite; două rozete din lemn aplicate în colțurile din stânga și dreapta sus și patru butoni dreptunghiulari din lemn aplicați central în chenar (cel de sus lipsește); fundal cu foiță de aur aplicată; doi îngeri în registrul superior așezați pe o aglomerare de nori, care țin coroana Maicii Domnului; aureolă cu foiță de aur aplicată; cromatică: predomină roșu la veșminte, albastru la chenar; Maica Domnului este prezentată bust, ţinând Pruncul pe braţul stâng, iar cu mâna dreaptă ne „îndrumă” înspre acesta; coroane bogat ornamentate; maforion cu multe detalii decorative;

Desen cu pronunțat caracter grafic, specific iconarului Tudor Zugrav; cute trasate cu negru, blicuri cu alb; respectă rigorile erminiilor.