21 C
Bistrita
Thu, 17 Oct 2019 15:48:08

Tezaur Uman Viu

Teodora Purja, primul Tezaur Uman Viu din Bistriţa-Năsăud

Menut Maximilian
Fotografii Alexandru Uiuiu

În ceas de Mărțișor, în Aula Ministerului Culturii și Identității Naționale, a avut loc „Gala Tezaure Umane Vii – 2019”, în prezența ministrului Valer-Daniel Breaz, a lui Alexandru Pugna, secretar de stat, coordonatorul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial prezidată de academician Sabina Ispas, specialişti din mediile de cercetare, academic, universitar, muzeografi, alături de reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, ai instituțiilor și ai centrelor de cultură din teritoriu, reprezentanți ai presei și un public numeros. Scopul evenimentului a fost acela de a celebra creația românească tradițională și de a marca importanța păstrării tradițiilor prin recunoștința față de persoanele ce promovează și lasă moștenire, tuturor, elemente de patrimoniu național imaterial. Astfel, au fost premiate și decorate cu acest prilej persoanele declarate Tezaure Umane Vii în anul 2018, precum și cele care au fost declarate în edițiile anterioare ale programului, dar nu au primit incă acest însemn în mod oficial.
“Sunt fericit că după o perioadă de câțiva ani în care acest program intitulat TEZAURE UMANE VII a fost blocat, am reușit să-l reactivez, să ne bucurăm de acest eveniment cu adevărat emoționant și plin de frumuseți spirituale. Reamintesc faptul că programul Tezaure Umane Vii este o inițiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial ce vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care creează și, implicit, păstrează valorile tradiționale. Vreau să mulțumesc și pe această cale tuturor celor ce s-au implicat pentru reușita acestui eveniment dar si presei ce a fost prezentă pentru a-i face cunoscuți pe acești oameni minunați. Mulțumesc Gheorghița Nicolae și echipei emisiunii TEZAUR FOLCLORIC de la TVR pentru prezență, Radio România, Trinitas Tv, Agerpres și tuturor reprezentanților Mass-Media veniți în număr mare la eveniment. Dar mai presus de toate mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru reușita și frumusețea spirituală a zilei de astăzi. Tuturor acestor oameni minunați ce au primit in cadru oficial astăzi titlul de TEZAUR UMAN VIU le doresc multă sănătate pentru a fii ani mulți adevărate modele pentru generația tânără…Titlul de “Tezaure Umane Vii” au fost primite de Mariana Gligor, tulnicăreasă din Câmpeni, judeţul Alba, laureată în anul 2015, Teodora Purja, rapsod popular din satul Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud, Moise Gavra, meşter cojocar din Vărzarii de Jos, judeţul Bihor, Şerban Terţiu, meşter în realizarea măştilor tradiţionale din satul Chircari, judeţul Vrancea, Szoke Tiber, meşter dogar din satul Harale, judeţul Covasna, Pavel Caba, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Nereju, judeţul Vrancea, Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, Anica Fichioş, meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, comuna Oituz, judeţul Bacău, Iosif Iepure, păstrător al obiceiului “Junii din Şcheii Braşovului”, municipiul Braşov, judeţul Braşov, Mircea Lac, meşter în prelucrarea lemnului şi metalului din Deva, judeţul Hunedoara, Constantin Niţu, meşter în realizarea ţesăturilor şi cusăturilor din comuna Conrăţelu, judeţul Olt, Rafila Moldovan, rapsod popular din satul Idicel Pădure, judeţul Mureş, Gheorghe Tănase, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Corbu, judeţul Olt, şi Domnica Trop, rapsod popular din comuna Isverna, judeţul Mehedinţi, laureată în 2015. Titlul de “Tezaur Uman Viu” i-a fost decernat şi lui Augustin Pal, meşter în ceramică din Corund, judeţul Harghita. Distincţia i-a fost înmânată fiicei meşterului, deoarece acesta a decedat. La finalul evenimentului, în holul MCIN a fost vernisată o expoziţie cu obiecte meşteşugăreşti realizate de laureaţii programului” a declarat Alexandru Pugna, secretar de stat.
O bucurie pentru noi să o regăsim printre tezaurele umane vii pe Teodora Purja, apreciatul rapsod de la poale de Ţibleş, însuşi simbolul tradiţiilor, a autenticului, a frumuseţii netrucate, a câmpului plin cu flori, a văii cu apă rece şi limpede, a credinţei noastre. „Am noroc că ştiu cânta,/ Că-mi astâmpăr inima,/ Horile-s de stâmparare/ La omu’ cu supărare”, spune horea cu noduri a lelii Teodora.
Stilul unic de interpretare a fost remarcat de numeroşi specialişti, vocea lelii Teodora fiind imprimată în fonoteca Radio România prin anul 1987, de către vestitul Gruia Stoia. Au urmat alte şi alte înregistrări împreună cu episcopul nostru Macarie Drăgoi pentru Radio Renaşterea, împreună cu marele artist Grigore Leşe pentru Televiziunea Română. Horea cu noduri, cântecele vechi: de cătănie, nuntă, dragoste, mioritice, dar şi doine, pricesne şi colinzi, sunt parte din viaţa rapsodului.
Grigore Leşe spunea că pe pământ avem două şanse, credinţa şi arta, iar cel mai reprezentativ cântec este „horea de unul singur”, pe care omul o horeşte în intimitate – căci întotdeauna actul folcloric se petrece în intimitate. Teodora Purja este o femeie care horeşte de una singură de când se ştie. Acum cântă pentru a-şi astâmpăra singurătăţile. E ageră şi sprintenă şi, când deschide poarta, nu-ţi vine să crezi că a trecut de 75 de ani „pă lume”. Obraz tăiat în linii drepte, privire fermă, neplecată, căreia nu i te poţi împotrivi atunci când îţi oferă ospitalitatea unui scaun. Şi mâinile, mai ales mâinile neobosite, veşnic în mişcare şi neodihnă, construind lumi şi poveşti înainte ca ele să fie rostite.
S-a născut într-o familie cu cinci copii. Aproape toţi au ştiut cânta, fratele mai mare, Grigore, a fost diac la biserică, iar acum îl urmeaza fiul său. Nu e de mirare şi nimic nu e întâmplător, când chiar tatăl lelei Teodora a fost diac la biserica din Agrieş. Tot de la tata, lelea Teodora a învăţat cântările bisericeşti. Horile din grumaz sau horile cu noduri le-a deprins de la bunica ei, pe care o chema tot Teodora. O familie muzicală, Lenuţa îi moşteneşte dragostea de a hori, şi a venit din urmă şi nepotul Sergiu, feciorul Lenuţei, prezenţi şi ei la evenimentul din Bucureşti. Lelea Teodora este şi o bună povestitoare.
Pentru tot că poartă în glas cântecul străbun, pentru modul în care promovează tradiţiile, fiind parte din viaţa ei, lelea Teodora Purja este un model al ţăranului pe cale de dispariţie.
„Mă bucur foarte mult că am reuşit să acordăm titlul de „Tezaur uman viu” rapsodului Teodora Purja, primul titlu care vine în judeţul nostru, urmând ca pe viitor să avem şi alte nume care se vor alătura rapsodului de la Poalele Ţibleşului”, ne-a declarat Alexandru Pugna.
Felicitări pentru această distincţie, dar şi pentru realizările din ultima perioadă, culminînd cu prezenţa pe scena Teatrului Naţional în piesa “Pădura spânzuraţilor” regizată de Radu Afrim !