Biserica Evanghelică – Teaca

Detalii

 

Se află în zona centrală a localităţii, pe malul stâng al văii Dipşa . Biserica este o bazilică: trei nave,  cor alcătuit din dintr-o travee pătrată şi o absidă poligonală. Pe faţada de vest se ridică un turn clopotniţă masiv. La  exterior contraforturi

Sacristia se află pe latura nordică a corului. Cimitirul este amenajat în jurul bisericii, mormintele fiind concentrate pe latura de sud.

  1. IDENTIFICARE
1.1 Cod LMI BN-I-s-A-01278
1.2 Categorie Arhitectură civilă, biserică
1.4. Cod RAN 34994.02
2.2. Judeţ Bistrița-Năsăud
 

 

Localitate

Adresă

Teaca, comuna Teaca

Teaca nr. 345

  1. DATARE
4.1.1 Datare început Gotic, cea de-a doua jumătate a veacului XIV. Biserica şi-a desăvârşit planul în primele decenii ale secolului XV
4.1.2 Datare sfârşit prima jum. a sec. XIV, 1753, 1799, 1828, 1909
4.2. Datare prin perioade Gotic, transformări în perioada baroc
  1. DESCRIERE
6.2.1 Peisaj cultural Biserica evanghelică din Teaca  conservă cele mai importante elemente de arhitectură care o definesc ca o importantă realizare a arhitecturii gotice în acest spațiu
6.3. Categorie de arhitectură Biserici gotice evanghelice
6.3.1 Funcţiunea actuală Biserică
6.4. Descriere Se află în zona centrală a localităţii, pe malul stâng al văii Dipşa . Biserica este o bazilică: trei nave,  cor alcătuit din dintr-o travee pătrată şi o absidă poligonală. Pe faţada de vest se ridică un turn clopotniţă masiv. La  exterior contraforturi

Sacristia se află pe latura nordică a corului. Cimitirul este amenajat în jurul bisericii, mormintele fiind concentrate pe latura de sud.

 

  1. DOCUMENTARE
8.1. Bibliografie Hermann Fabini, Atlas der siebenbiirgisch-săchsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, 1998; D. Marcu Istrate, Biserica evanghelică din Teaca. Cercetări arheologice, în Revista Bistriței, 16, 2002, p. 159-191; llse Schlissleder-Fronius, Tekendorf in Nordsiebenbiirgen. Ortsmonographie, Salzburg 1989; inf. Fișa RAN.

   

Biserica evanghelica din Teaca

Ultimele decenii ale veacului al XV-lea înregistrează realizări notabile ale goticului târziu în acest spațiu prin anvergură și calitate valoare artistică. Biserile gotice din din jurul Bistriţei  ilustrează arhitectura de sat din Transilvania în acest spaţiu, variantă locală a unui gotic provincial aşa cum constată literatura de specialitate. La sfârșitul secolului al XV-lea când viața citadină la Bistrița este înfloritoare, când goticul matur și târziu se manifestă pregnant, activitatea constructivă în district, în nord-estul Transilvaniei este la rândul ei intensă. Monumentele medievale ce se păstrează în acest spațiu ilustrează acest fenomen. Transformările ulterioare, Renaștere sau baroc nu au estompat conturul goticului în acest spațiu.

Anvergura efortului constructiv din oraș și district, în nord-estul Transilvaniei la finele veacului al XV-lea, la începutul secolului al XVI-lea a încurajat formarea unui adevărat centru de meșteri pietrari, meșteri care se remarcă prin calitatea sculpturii, a profilaturii și în general a lucrărilor de pietrărie, astfel că, nu e întâmlător faptul că au avut solicitări ce depășeau zona Bistriței. Literatura de specialitate analizează rolul centrului de meșteri de la Bistrița asupra goticului în Moldova

Tipul de plan care predomină în acest spaţiu este biserica sală.

Un caz interesant este cel al bisericii din Teaca. La Mediaş, la Copşa Mare, la Şeica sau Brateiu au existat biserici de plan bazilical gotice timpurii în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Este şi situaţia bisercii din Reghin. Aceasta din urmă a sevit probabil ca model bisercii din Teaca. Aceasta din urmă este un caz special pentru că a suferit puţine transformări. În secolul al XV-lea nava principală este supraînălţată. Se remarcă acum ferestrele gotice cu muluri. Bolţi în cruce pe ogive acoperă navele laterale. Turnul masiv din vestul construcţiei a fost ridicat în aceeaşi perioadă: portalul în arc frânt cu profilatură gotică şi gurile de tragere de la etaj sun importante pentru datarea acestuia. Nava principală a suferit modificări la mijlocul secolului al XVIII-lea iar în 1799 turnul este supraînălţat